Microbiomul ne face să mâncăm alimente speciale?
Similar cu strămoșii noștri vânători-culegători, avem o preferință evolutivă pentru alimentele bogate în calorii. Strămoșii noștri au dezvoltat un program genetic pentru a stoca cât mai multă energie și nutrienți valoroși pentru perioadele în care hrana era deficitară. Prin urmare, am moștenit gene care ne fac dificilă rezistența la alimente delicioase, care pot duce la obezitate, diabet, boli cardiovasculare și chiar cancer, în ciuda faptului că nu ne mai confruntăm cu lipsuri de alimente ca în trecut.
Cu toate acestea, pentru a manifesta fenotipuri patologice, aceste gene trebuie să interacționeze cu influențele mediului. Se pare că intestinul microbiom (GM) joacă un rol critic în reglarea acestor paleo-gene. Intestinul uman găzduiește zeci de trilioane de microorganisme, inclusiv bacterii, viruși, ciuperci și alte microorganisme denumite în mod colectiv MG. MG a fost prezent în intestinele strămoșilor noștri asemănătoare oamenilor și a evoluat alături de ei, ajungând în cele din urmă la homo sapiens modern. Până acum, s-a crezut că MG are o relație simbiotică reciprocă cu oamenii, rezultând efecte benefice pentru ambele părți. Cu toate acestea, este important de menționat că relația noastră cu GM poate să nu fie întotdeauna una permanentă, reciprocă, simbiotică. Uneori, această relație poate deveni dăunătoare pentru noi.
Microbiota intestinală are un dublu efect asupra cogniției umane
Studii recente au arătat că MG poate avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra stării noastre de spirit, luarea deciziilor, și comportamente. Aceasta este adesea denumită „axa intestin-creier.” Mai multe studii au arătat că dezechilibrele în microbiotă, cunoscute sub numele de disbioză, pot duce la diferite modificări mentale și cognitive, inclusiv anxietate, depresie, și chiar autism. Pe de altă parte, stările noastre de spirit au un efect asupra diversității microbiotei. În ciuda limitărilor metodologice ale studiilor de microbiotă și a potențialului de supraestimare a rezultatelor, impactul MG privind procesele cognitive, în special luarea deciziilor și preferințele comportamentale, este semnificativă și necesită mai mult ancheta. Aceste noi descoperiri despre efectele MG, în special asupra voinței și dorințelor umane, ne obligă să ne reconsiderăm relația cu cel puțin unele tipuri de microbi intestinali.
O nouă abordare numită „microbiomi comportamentali” este folosită pentru a studia modul în care microbii influențează comportamentul. Această abordare ia în considerare mai mulți factori dincolo de simpla prezență a microorganismelor. Acesta cuprinde activitatea metabolică a microbilor, interacțiunile dintre diferite specii microbiene, precum și genetica și mediul gazdei. Cercetătorii susțin că o abordare multidimensională este necesară pentru a înțelege pe deplin relația complicată dintre microbiom și comportament. Ei sugerează că această abordare ar putea avea implicații semnificative pentru domenii precum neurostiinta, psihiatrieși microbiologie. Microbiota influențează o gamă largă de comportamente umane, inclusiv obiceiurile de exerciții fizice, dependenta, tipare de somn și chiar judecăți morale. Cu toate acestea, impactul GM asupra noastră apetit iar preferințele alimentare pot avea efecte semnificative asupra sănătății noastre și pot contribui la dezvoltarea bolilor.
Efectul MG asupra alegerilor dietetice
Unele cercetări sugerează că microbiomul nostru intestinal joacă un rol semnificativ în determinarea comportamentului nostru alimentar și a alegerilor alimentare. Oamenii de știință au descoperit că șoarecii cu un microbiom mai puțin divers tind să consume o proporție mai mare de grăsime, în timp ce cei cu un microbiom mai divers tind să consume mai mult zahăr. Unele studii au arătat că microbii intestinali pot contribui la preferința persoanelor obeze pentru alimente nesănătoase, bogate în calorii.
Un raport crescut dintre Firmicutes și Bacteroidetes phyla, care este larg acceptat ca echilibru normal al microbiotei, a fost legat de creșterea apetitului și creșterea în greutate. Se crede că aceste bacterii joacă un rol crucial în descompunerea carbohidraților complecși și în producerea acizilor grași cu lanț scurt. Studiul a constatat că compoziția microbilor intestinali diferă între persoanele obeze și cele slabe. Când microbii intestinali de la șoarecii obezi au fost transferați la șoareci slabi, șoarecii slabi au dezvoltat o preferință pentru alimentele bogate în grăsimi și zahăr. Descoperirile sugerează că microbiomul intestinal poate avea un impact semnificativ asupra preferințelor alimentare și asupra creșterii în greutate. Prin urmare, tipul de microbiotă al individului ar trebui să fie luat în considerare atunci când se proiectează un program de dietă pentru a gestiona tulburările de alimentație, obezitatea și bolile metabolice [1].
Microbiomul și dieta personalizată
Personalizat nutriție este o abordare nouă a dietei și nutriției care ia în considerare caracteristicile distincte ale unui individ, inclusiv genele, stilul de viață și preferințele alimentare ale acestuia. Utilizează tehnologii avansate, inclusiv teste genetice, analize de sânge și inteligenţă artificială, pentru a dezvolta planuri de nutriție personalizate care să asigure nevoile individuale. Această abordare are ca scop optimizarea sănătății, prevenirea și gestionarea bolilor cronice, îmbunătățirea atletic performanță și atinge obiective specifice de fitness. Nutriția personalizată poate implica recomandări pentru anumite alimente, ora mesei, suplimente și modificări ale stilului de viață care sunt personalizate pentru a satisface nevoile unice ale unui individ. Până acum, cei mai importanți factori în nutriția personalizată a fost genotipul indivizilor; cu toate acestea, microbiomul joacă un rol semnificativ în nutriția personalizată, deoarece poate afecta modul în care organismul procesează și absoarbe nutrienții.
Compoziția microbiomului poate varia în funcție de indivizi, ceea ce le poate afecta răspunsul la diferite tipuri de alimente și diete. De exemplu, anumite persoane pot avea un microbiom care este mai priceput la metabolizarea alimentelor bogate în fibre, în timp ce alții pot adăposti un microbiom care este foarte competent în digerarea grăsimilor. Analizând microbiomul unui individ, pot fi dezvoltate planuri de nutriție personalizate care țin cont de nevoile și preferințele unice ale acestuia. În plus, intervenții precum probioticele și prebioticele pot fi folosite pentru a modifica microbiomul și să-și îmbunătățească funcția, ceea ce poate duce la îmbunătățirea sănătății generale și a rezultatelor nutriționale [2].
Dovezi recente sugerează că testarea genetică ar putea permite recomandări dietetice personalizate bazate pe structura genetică a unui individ. Anumite gene pot afecta modul în care organismul metabolizează anumiți nutrienți, permițând recomandări dietetice personalizate. Mai mult, analiza microbiomului unui individ poate oferi informații valoroase asupra digestiei și absorbției alimentelor, ceea ce poate duce la recomandări personalizate pentru atingerea sănătății intestinale optime. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare în acest domeniu și ar trebui să se exercite prudență pentru a evita simplificarea excesivă a relației dintre genetică, microbiom și nutriție.